Cele 7 minuni ale lumii moderne. Care sunt și unde se află cele mai impresionante monumente de pe Terra

În anul 2000, New7Wonders Foundation a inițiat un proiect global pentru a identifica cele mai impresionante structuri realizate de om, selectând ”Cele 7 minuni ale lumii moderne”. Acestea reprezintă realizări remarcabile ale ingineriei și arhitecturii, atrăgând milioane de turiști anual și stârnind admirația și curiozitatea oamenilor din întreaga lume. Pe lângă cele 7 minuni ale lumii antice, iată care sunt cele mai spectaculoase construcții ale epocii moderne:

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc este una dintre cele mai impresionante și cunoscute structuri din lume. Acest monument iconic reprezintă un exemplu remarcabil de inginerie și o mărturie a istoriei și culturii chineze.

Extinzându-se pe mii de kilometri, zidul a fost construit de-a lungul secolelor pentru a proteja teritoriile chineze împotriva invaziilor și pentru a controla migrația și comerțul.

Construcția Marelui Zid Chinezesc a început în secolul al VII-lea î.Hr., în timpul perioadei statelor războinice, când diferite regate construiau ziduri de apărare pentru a-și proteja teritoriile.

Aceste ziduri inițiale au fost unite și extinse sub dinastia Qin (221-206 î.Hr.), fondată de împăratul Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei unificate. Împăratul a ordonat construirea unui zid masiv pentru a proteja imperiul său de triburile nomade din nord, în special de huni.

Cea mai mare parte a zidului pe care o vedem astăzi a fost construită și consolidată în timpul dinastiei Ming (1368-1644). Sub dinastia Ming, zidul a fost extins pentru a acoperi aproximativ 8.850 de kilometri.

În această perioadă, zidul a fost fortificat cu turnuri de veghe, bastioane și porți impresionante. Materialele folosite au inclus piatră, cărămidă, pământ bătut și lemn, toate contribuind la durabilitatea și rezistența structurii.

Marele Zid Chinezesc se întinde pe o lungime totală de aproximativ 21.196 de kilometri, incluzând secțiunile principale și ramificațiile sale.

Structura sa variată se adaptează la diversele terenuri pe care le traversează, de la munți înalți și văi adânci, până la deșerturi aride și câmpii fertile. Lățimea zidului variază între 4 și 9 metri, iar înălțimea sa poate ajunge până la 7-8 metri în anumite locuri.

Una dintre caracteristicile distinctive ale Marelui Zid Chinezesc sunt turnurile de veghe, amplasate la intervale regulate de-a lungul zidului.

Aceste turnuri erau folosite pentru observarea și semnalizarea mișcărilor inamice, comunicarea rapidă între garnizoanele militare și stocarea proviziilor. În total, există peste 25.000 de turnuri de veghe de-a lungul zidului, fiecare având o arhitectură unică, adaptată la specificul terenului și cerințele defensive.

Palatul Taj Mahal, India

Taj Mahalul este un mausoleu situat în Agra, India, construit de împăratul mogul Shah Jahan în memoria soției sale iubite, Mumtaz Mahal.

A fost construit între anii 1632 și 1653, fiind considerat una dintre cele mai mari realizări arhitecturale ale lumii și un simbol al iubirii eternă și frumuseții.

Taj Mahalul a fost comandat de către împăratul Shah Jahan ca o expresie a dragostei sale pentru soția sa, Mumtaz Mahal, care a murit în timpul nașterii celui de-al 14-lea copil al lor.

Construcția mausoleului a început în 1632 și a implicat mii de muncitori și meșteri din întreaga Persia, India, Turcia și altele. Arhitectul principal al Taj Mahalului a fost Ustad Ahmad Lahauri.

Taj Mahalul este construit din marmură albă și este decorat cu pietre semiprețioase, inclusiv lapis lazuli, agat și coral. Fațada sa elegantă este simetrică și este împodobită cu reliefuri sculptate, inscripții calligrafice și ornamente florale, reflectând influențele arhitecturii mogulilor, persane și islamice.

Principalele caracteristici ale Taj Mahalului includ:

Cupola centrală: O cupolă mare din marmură, așezată pe un tambur înalt, domină silueta Taj Mahalului și este una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale sale.
Minaretele: Patru minarete înalte, așezate în colțurile platformei de bază, împrejmuiesc mausoleul și adaugă simetrie și eleganță designului.
Grădini și canale: Taj Mahalul este înconjurat de grădini frumos amenajate și canale de apă, care reflectă și amplifică frumusețea și măreția structurii.

Vezi și: Cele șapte minuni ale lumii antice și unde se găsesc: câte mai există astăzi, care e istoria lor

Orașul Petra, Iordania

Petra este un oraș antic situat în sudul Iordaniei, cunoscut și sub numele de „Orașul Roșu” datorită culorii stâncilor din care este săpat.

Este unul dintre cele mai impresionante situri arheologice din lume, cu o istorie bogată și o arhitectură remarcabilă, fiind înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1985.

Petra a fost fondată de nabateeni, un popor arab nomad, în jurul secolului al IV-lea î.Hr. Acest oraș a devenit un important centru de comerț, datorită poziției sale strategice pe rutele de caravane care traversau deșertul arab.

Orașul a prosperat în timpul dominației nabateene și a ajuns la apogeul său în secolul I î.Hr. – I d.Hr.

Unul dintre cele mai impresionante aspecte ale Petrei este arhitectura sa unică, cu clădiri săpate direct în stânci de nisip roșu. Cele mai faimoase structuri din Petra includ:

Al-Khazneh (Trezoreria)

Al-Khazneh, cunoscută și sub numele de „Trezoreria”, este una dintre cele mai emblematice structuri din Petra.

Această clădire impresionantă, săpată într-o stâncă de nisip roșu, a fost inițial construită ca un mausoleu și sanctuar pentru un rege nabateean. Faimoasă pentru fațada sa elegant sculptată, Al-Khazneh este una dintre cele mai fotografiate structuri din lume.

Ad-Deir (Monastry)

Ad-Deir, sau „Monastry”, este o altă structură remarcabilă din Petra. Situată în partea de est a orașului, Ad-Deir este o construcție imensă săpată într-o stâncă masivă de nisip roșu. Este cunoscută pentru dimensiunile sale impresionante și pentru fațada sa elaborată, care include coloane și sculpturi detaliate.

Teatrul

Petra găzduiește și un teatru antic, construit în stil roman și nabateean. Teatrul are o capacitate de aproximativ 3.000 de persoane și a fost folosit pentru spectacole și evenimente publice în perioada nabateeană.

Colosseum, Italia

Colosseumul, cunoscut și sub numele de Amfiteatrul Flavian, este unul dintre cele mai renumite și impresionante monumente antice din Roma, Italia.

Cu o istorie bogată și o arhitectură remarcabilă, Colosseumul este unul dintre cele mai mari amfiteatre din lume și este un simbol al grandorii și influenței Imperiului Roman.

Colosseumul a fost construit între anii 70 și 80 d.Hr., în timpul domniei împăraților Vespasian și Titus, ca parte a programului de reconstrucție și revitalizare a Romei după devastatorul Mare Incendiu din anul 64 d.Hr.

Amplasat în centrul orașului, Colosseumul a devenit un important centru de divertisment și spectacol pentru locuitorii Romei și a fost folosit pentru lupte de gladiatori, bătălii navale simulate, vânători de animale și alte evenimente publice.

Colosseumul are o formă ovală și o capacitate impresionantă, putând găzdui între 50.000 și 80.000 de spectatori în timpul evenimentelor sale.

Construit din beton, piatră și cărămidă, amfiteatrul măsoară aproximativ 189 de metri lungime, 156 de metri lățime și 50 de metri înălțime. Fațada sa exterioară impresionantă este formată din trei nivele de arcuri și coloane, care conferă structurii sale un aspect monumental și impresionant.

În interior, Colosseumul era împărțit în diferite sectoare pentru diferitele clase sociale ale Romei, cu locuri alocate pentru împărat, senatori, nobili și plebeieni.

Arena centrală, unde aveau loc luptele de gladiatori și alte spectacole, era înconjurată de un sistem complex de subterane, care permitea accesul rapid al animalelor și luptătorilor pe arena centrală.

Statuia lui Hristos Mântuitorul, Brazilia

Cristo Redentor, cunoscut și sub numele de Hristos Mântuitorul, este o impresionantă statuie a lui Isus Hristos situată pe vârful muntelui Corcovado din Rio de Janeiro, Brazilia.

Această emblematică statuie este una dintre cele mai recunoscute și vizitate atracții turistice din lume, reprezentând un simbol al religiei și culturii braziliene.

Idea de a construi o statuie a lui Isus Hristos pe vârful muntelui Corcovado a fost propusă pentru prima dată în 1850 de către un preot catolic brazilian numit Pedro Maria Boss.

Însă proiectul a fost abandonat inițial din lipsă de fonduri. Ideea a fost reluată în anii 1920, când a fost lansată o competiție pentru proiectarea statuii.

Proiectul a fost câștigat de către sculptorul brazilian Heitor da Silva Costa, iar lucrările de construcție au început în 1926.

Vezi și: Din cele șapte minuni ale lumii antice, a rămas numai una: ce s-a întâmplat cu celelalte șase

Statuia a fost terminată în 1931 și a fost inaugurată pe 12 octombrie, Ziua Națională a Braziliei. Lucrările de construcție au fost coordonate de inginerul brazilian Heitor da Silva Costa și de arhitectul francez Paul Landowski.

Statuia este realizată din beton armat și acoperită cu plăci de piatră de steatit, conferindu-i o înălțime totală de 30 de metri. Piedestalul adăugă încă 8 metri la înălțimea totală a statuii.

Cristo Redentor este reprezentat stând cu brațele deschise, semnificând bunăvoința și primirea. Brațele sale măsoară aproximativ 28 de metri de la un capăt la altul, simbolizând generozitatea și iubirea lui Isus pentru omenire.

Statuia domină orizontul orașului Rio de Janeiro și este vizibilă din numeroase puncte din oraș și din împrejurimi.

Ruinele orașului incaș Machu Picchu, Peru

Machu Picchu este un sit arheologic incaș situat în munții Anzi din Peru, la o altitudine de aproximativ 2.430 de metri deasupra nivelului mării.

Această remarcabilă așezare antică este una dintre cele mai impresionante și bine conservate din lume, atrăgând milioane de vizitatori anual și fiind înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1983.

Machu Picchu a fost construită în jurul anului 1450, în timpul domniei împăratului incaș Pachacuti. Situl a fost construit ca un oraș de reședință și centru religios pentru nobilimea incașă, fiind folosit pentru o perioadă relativ scurtă de timp înainte de a fi abandonat în secolul al XVI-lea, probabil din cauza invaziei spaniole.

Deși Machu Picchu era cunoscut de către localnici, situl a fost uitat de către restul lumii până la redescoperirea sa în 1911 de către exploratorul american Hiram Bingham.

 

Machu Picchu este construită pe un platou muntos izolat și este înconjurată de vârfuri acoperite de ceață și de păduri tropicale. Situl este compus din aproximativ 200 de structuri, inclusiv temple, terase agricole, palate și locuințe.

Clădirile sunt construite din piatră masivă și sunt aranjate într-o manieră planificată și simetrică, reflectând cunoștințele avansate de inginerie și arhitectură ale civilizației incașe.

Principalele atracții ale Machu Picchu includ:

Intihuatana: Un mare stâlp de piatră folosit pentru observații astronomice și ceremonii religioase.

Templele: Machu Picchu găzduiește mai multe temple dedicate zeilor incași, precum și temple pentru ceremonii sacre și rituale.

Templul Soarelui: Unul dintre cele mai importante temple din Machu Picchu, care servea ca loc de venerare a zeului soarelui.

Situl arheologic Chichén Itzá, Mexic

Chichén Itzá este un sit arheologic renumit din Peninsula Yucatan, Mexic, cunoscut pentru ruinele sale remarcabile ale unei vechi civilizații Maya.

Situl este una dintre cele mai importante destinații turistice din Mexic și a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1988.

Chichén Itzá a fost unul dintre cele mai importante centre urbane și religioase ale civilizației mayașe, situat în nordul Peninsulei Yucatan. A fost locuit în principal în perioada clasică târzie și postclasică, de aproximativ 600-1200 d.Hr.

Situl a jucat un rol crucial în dezvoltarea și expansiunea imperiului mayaș și a fost un centru important pentru comerț, religie și guvernare.

Vezi și: Povestea ”Înaripatei”, cea mai înaltă statuie din România: ”A costat cât un pod! Era un înger al libertății!”

Chichén Itzá găzduiește o serie de structuri impresionante, incluzând:

Piramida lui Kukulkan (El Castillo): Această piramidă masivă, dedicată zeului Kukulkan (Serpentul Păianjen), este una dintre cele mai iconice structuri din Chichén Itzá. Are șase niveluri și 91 de trepte pe fiecare parte, plus o treaptă la vârf, totalizând 365 de trepte, reflectând numărul de zile din calendarul solar mayaș.

Terenul de joc pentru mingea de cauciuc (Juego de Pelota): Este cel mai mare teren de joc pentru mingea de cauciuc descoperit în lumea mayașă. Este o structură în formă de „I”, cu pereții laterali sculptați și platforme înalte la fiecare capăt.

Observatorul astronomic (El Caracol): O structură circulară utilizată pentru observarea astronomică, cu ferestre aliniate spre punctele cardinale și alte aspecte celestiale importante.